Servim un cappuccino?

 

 

 

Salutări înmiresmate, 🙂

 

        De ceva vreme am început să fiu conștient mai mult de lucrurile „nesemnificative” care mi se -ntâmplă. Adică să mă întreb de ce anumite lucruri s-au întâmplat așa și nu altfel, iar din ele să iau lucrurile bune și să mă bucur de ele. Poate nu e mare lucru, dar la final de zi am satisfacția că s-au întâmplat și acțiuni frumoase.

 

        Ultimul astfel de lucru mi s-a întâmplat într-o zi de luni, 13 septembrie 2021 când ne-am zis (eu și soția; să nu credeți că „eu suntem mai mulți” 😀 ): „Servim un cappuccino?”. Eu cel care nu sunt tocmai un fan declarat al acestor genuri de băuturi, însă mai ales după ce arta a ajuns și în acest domeniu parcă am început să gust această licoare magică mai des. Astfel, am fost profund impresionat de acele inimiore desenate cu multă îndemânare în ceașca mea și-oricât de veche ar fi tehnica acestei prezentări pe mine m-a impresionat ceva anume…

 

        Și… aici nu vreau să vorbesc despre lucrurile care le observi cu ochiul liber, analiza tehnică a unui cappuccino, cum ar fi tipul cremei, modul de preparare, ingredinte, temperatură, etc., ci mai degrabă despre acele amănunte pe care le vezi cu ochii minții și de care poți lega anumite evenimente viitoare.

 

Ohhh nu, nu… nu e chestia cu ghicitul în cafea! :))) Nu-s superstițios!

       

       Haideți să vă spun!

       Am sorbit încet, gură după gură, fără a-mi da seama ce urma să se-ntâmple…

      Pun alăturat o fotografie făcută în clipa în care am primit ceașca și una după ce am terminat să „servim un cappuccino”:

 

Înainte și după - Servim un cappuccino - Liviu C Tudose Blog - www.liviutudose.ro

 

Probabil acum vă dați seama la ce m-am referit: „designul” a rămas intact!

 

        „Și!?”

       Și… ce m-a impresionat este felul în care eu am conștiențizat (am făcut legătura spre un exemplu) că dacă ai un vis și pornești la drum vizualizându-l mereu în mintea ta, zi de zi, la un moment dat, fără să realizezi, ajungi ca la final să transformi imaginea din minte în ceva asemănator, dar real. Dar asta după muuultă muncă care te va stoarce de toate puterile, asemeni acestei cești al cărui conținut a fost epuizat după o anumită perioadă de timp.

 

Așa funcționează și mintea subconștientă! Nu cu un cappuccino, ci cu gânduri bine alese! 🙂

       

        Pentru mine a fost ceva inedit. Aș fi vrut să văd totuși reacția celui care a făcut acel cappuccino. Să-ți vezi creația rezistând și după „consumație”, ăsta da talent!

 

      În final, vreau să vă las cu un îndemn: „dacă vrei să ai lucrurile pe care nu le-ai mai avut e momentul să faci ce n-ai mai făcut”.  Îmaginati-vă și trăiți-vă visurile zi de zi ca și cum s-ar fi transformat deja în realitate, la fel ca imaginea din ceașca mea cu cappuccino.

 

 

        Iar dacă vreți povestite și alte întâmplări personale care m-au făcut să cred că lucrurile care ni se-ntâmplă nu sunt chiar la voia întâmplării, puteți arunca o privire și peste experiența detaliată în acest articol.

 

 

La cât mai multe visuri
transformate în realitate,

Liviu

 

P.S.: Și ce voiam să vă întreb… servim un cappuccino? 😉

 

_____
E posibil ca această întâmplare să fie adevărată.

Până la proba contrarie, considerați articolul un pamflet. 🙂

 

 

Apreciez recomandarea acestui articol:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Supraviețuirea unei civilizații. Cercul de Foc - Liviu C Tudose - www.liviutudose.ro - Achiziționează exemplarul tău - Pop-up

Dacă ați ști ce vă așteaptă la capătul visurilor n-ați mai renunța... niciodată...
Pentru exemplarul tău alege una dintre librăriile online:

Libris.ro

Cărturești.ro

eMAG.ro

Librărie.net